La Torino, unei femei i s-a făcut programări pentru radiografii la șolduri la două spitale diferite, în zile diferite, fiind unul din exemplele care vorbesc despre haosul din sistemul italian de sănătate.
„Poate că sunteți o singură persoană, dar aveți două șolduri. Le tratez pe fiecare, separat”, i s-a răspuns atunci când femeia și-a arătat consternarea.
Episodul relatat de Corriere della Sera, care citează presa italiană a a fost relatat de către Guido Giustetto, președintele asociației medicilor din Torino, în cadrul unei conferințe organizate de Spi CGIL, intitulată „Cum diferențele de acces la servicii, renunțarea la îngrijire și costurile ridicate ne răpesc sănătatea”.
Un exemplu care, potrivit medicului responsabil de sindicatul sanitar din Torino, „reprezintă paradigma a ceea ce a devenit astăzi asistența medicală: garantarea performanței ca unic obiectiv, fără a se gândi la calitatea îngrijirii oferite”.
Giustetto, de fapt, explică faptul că, pentru a verifica gravitatea unei artroze și a diagnostica eventuala nevoie de proteză de șold, „radiologul efectuează examinarea simultan, pentru a putea compara nivelul degenerativ al ambelor articulații care susțin bazinul”.
În schimb, această știre ar demonstra „distanța tot mai mare – și la fel de îngrijorătoare – care se creează între serviciul național de sănătate și nevoile cetățenilor”.
În Piemont, adaugă președintele Asociației Medicale, 10% dintre persoane renunță la tratament pentru că nu îl găsesc în Serviciul Național de Sănătate în termenul necesar și nu îl pot plăti la un institut profesional sau privat. Și se estimează, de asemenea, că în Sistemul Național de Sănătate, 50% dintre cei care trebuie să se supună unui examen sau test, putând apela la sectorul privat, nici nu mai încearcă să se programeze „la stat„.
Acesta este motivul pentru care nu are sens ca toată atenția să fie „îndreptată către performanță”, concluzionează Giustetto, „deoarece accentul pus pe performanță ne conduce către o versiune de asigurare a sănătății, către corporatism, către externalizare, către neoliberalism, către o alunecare către asistența medicală privată și transformarea sănătății noastre într-un obiect al pieței. Pentru a ne asigura că medicii nu își pierd sensul muncii lor și se întorc la îngrijirea persoanei și nu doar la studiul organelor individuale, este necesar să garantăm un număr suficient de medici în sistemul public de sănătate: medicii sunt acolo, dar și-au pierdut interesul de a lucra în sectorul public”, spune sindicalistul.